Am analizat dezbaterea care a avut loc, joi, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) cu privire la noua lege ucraineană a învățământului, prin care Kievul vrea să consolideze statutul limbii ucrainene, dar, totodată, îngrădește dreptul minorităților la educație în limba maternă. Parlamentarii prezenți la dezbatere s-au declarat preocupați de această Lege și efectele pe care le-ar putea avea asupra minorităților etnice și, în urma expunerii opiniilor pro și contra, au adoptat o rezoluție, în care se arată foarte clar că Ucraina a greșit adoptând Legea Educației și promulgând-o fără a cere înainte avizul Comisiei de la Veneția și fără a se consulta cu reprezentanții minorităților naționale. În plus, APCE solicită Kievului în această rezoluție să aplice recomandările care urmează să fie făcute de Comisia de la Veneția. Astfel, nu ne rămâne decât să așteptăm să vedem aceste recomandări venite de la Consiliul Europei și dacă partea ucraineană va fi dispusă să le treacă-n noua Lege a Educației, astfel încât drepturile minorităților din Ucraina să nu fie încălcate.
Între timp, vedem că negocierile Kievului cu partenerii externi continuă, ministrul de externe, Pavlo Klimkin, se află într-un periplu prin țările vecine pentru a discuta despre prevederile Legii Educației și pentru a convinge oficialitățile că actul normativ nu va duce la închiderea școlilor. Astfel, ministrul ucrainean se află astăzi în România, mesajul transmis de acesta fiind că “este important modul în care se va pune în aplicare această lege, sens în care se va coopera mai mult cu minoritatea românească”.
Că școlile minoritare nu au cum să fie închise știm și noi, însă ceea ce se spune mai puțin este că, dacă această nouă lege este implementată, școlile în care azi se predă în limba maternă nu vor fi închise, ci ucrainizate. Treptat, nu într-o singură zi. Prin urmare, trebuie să fim atenți la aceste nuanțe. Nu vorbim despre închiderea școlilor, ci despre transformarea treptată a acestora în școli cu predarea integrală sau aproape integrală în limba de stat, ucraineana.
Autoritățile române tratează cu îngrijorare, dar responsabilitate și în mod constructiv situația creată de apariția acestei legi, chiar dacă nu sunt atât de vocale precum alte oficialități vecine Ucrainei, care s-au remarcat prin reacții dure și, de regulă, contraproductive.
Implicarea delegației române în demersurile făcute la APCE, în ceea ce privește problema legii ucrainene a educației, este dictata de rațiune si bazată pe ideea de dialog constructiv, nu pe propuneri necugetate ale unor actori politici care urmăresc, printre altele, o stagnare a acestei situații problematice. Această abordare a părții române rezultă inclusiv din amendamentele adoptate la APCE, dintre care unele au fost inclusiv în beneficiul părții ucrainene (dar nu și în detrimentul comunității românești) și mă refer aici la faptul că nu a fost dezbătută Legea educației în ansamblul ei, ci doar controversatul articol 7, care se referă la limba de predare în sistemul educațional.
Asadar, Bucureștiul manifestă interes, implicare pentru rezolvarea situației, se poartă consultări ministeriale, parlamentare, există un dialog diplomatic menit să ducă la găsirea unor soluții, nu la blocarea negocierilor sau la măsuri radicale împotriva partenerului ucrainean. Astăzi, trebuie să primeze rațiunea, atât în dialogul București-Kiev, cât și în acțiunile comunității noastre românești din Ucraina. Mesajele populiste nu-și au locul. Trebuie să ne calculăm pașii, pentru că orice acțiune greșită poate fi în detrimentul românilor și, probabil, în folosul celor care urmăresc destabilizarea situației atât la nivel local, cât și în relațiile româno-ucrainene.
Chiar și acum, când este evident că partea ucraineană a greșit adoptând o astfel de lege fără consultarea părților afectate, avem nevoie de un dialog civilizat, de măsuri pașnice și nu de pași ghidați greșit de către factori locali sau externi ce, fie urmăresc interese personale, fie pun în practică planuri menite să mențină o tensiune în societate și în relațiile noastre.
Fac apel la aceeași rațiune din prtea comunității românești, să nu se lase indusă în eroare de diferitele provocări care acum se manifestă tot mai intens.
I.T